Informatii Utile

De ce Tamplarie PVC?

Principalele caracteristici ale P.V.C.-ului il recomanda ca un material extrem de durabil care ofera importante beneficii atat economice cat si ecologice, pe care le enumeram mai jos:
Rezistenta la conditii climatice: PVC-ul asigura o buna rezistenta la atacul bazelor, acizilor neoxidanti, sarii, alcoolilor, grasimilor si uleiurilor minerale. Ca rezultat, profilele PVC pentru ferestre se comporta excelent sub majoritatea conditiilor agresive de clima (zonele de coasta sau zonele industriale abundent poluate, de exemplu). In orice caz PVC-ul este sensibil la solventii clorinati, benzen, toluen, xilen, acetona, esteri si, in cantitati mai mici, la acizi oxidanti (dar, ca o regula generala, un profil de fereastra nu vine in contact cu astfel de produse). Toate aceste teste au aratat excelenta rezistenta la imbatranire. Aceasta rezistenta duce la o buna conservare a culorilor originale si a proprietatilor fizice.
Protectia la foc: PVC-ul are o buna rezistenta la foc deoarece contine clor. Temperatura ceruta pentru ca PVC-ul sa ia foc este cu mult mai mare de 150oC decat cea ceruta pentru lemn. Odata aprinse, majoritatea profilelor PVC folosite in cladiri se sting singure. Ele pot, oricum, continua sa arda in combinatie cu alte materiale. Cu toate acestea, caldura raspandita de PVC este mai mica decat cea raspandita de alte materiale plastice si de lemn. Deci folosirea PVC-ului in loc de lemn reduce riscul incendiului si de asemenea, viteza cu care se poate propaga. Aceasta combinatie a proprietatilor conduc aplicatiile din PVC spre cea mai buna categorie a materialelor organice pentru prevenirea incendiilor.
Rezistenta la produsi chimici: Lista cu produsele chimice la care P.V.C-ul poate rezista este foarte lunga si aceasta se poate pune la dispozitie celor interesati, la cerere.
Proprietati antifungicide: Nu permite dezvoltarea mediilor bacteriologice pe acest tip de material, fiind recomandat in spitale, industria alimentara, etc.
Intretinere usoara: P.V.C.-ul este extrem de usor de curatat, datorita suprafetelor netezi si lipsite de porozitati folosind un detergent usor dizolvat in apa
Izolare termica
Izolarea fonica

Rezistenta la soc: Aceasta proprietate este data aparent de testele realizate pe profile la temperaturi variate. Aceste teste trebuie sa reproduca cat mai exact posibil constrangerile la care sunt supuse profilele in practica.
Comportarea la caldura: Corespondenta PVC-ul la rezistenta la deformatie sub actiunea caldurii este definita prin temperatura punctului de inmuiere Vicat. Acesta temperatura este in jur de 820oC (masurata la 50 N in ulei de siliciu).
Confortul de locuit: Permeabilitatea la aer este o proprietate a unei ferestre inchise de a permite aerului sa treaca direct cand exista o diferenta de presiune. Testul relevant este reprodus de doua ori (o data inainte si o data dupa testul obturatorului). In ambele cazuri, permeabilitatea la aer este determinata pentru o presiune pozitiva si una negativa. Aceasta permeabilitate la aer, exprimata in m.cubi / ora impartita prin lungimea deschiderii muchiilor (m.cubi / ora pe metru a deschiderii muchiilor) este declarata intr-o diagrama dupa presiune, exprimata in Pascali. Trei teste au fost realizate sa defineasca rezistenta fizica la vant: testul de deformatie, testul presiunii pozitive si negative repetate (pulsatiile) si testul de siguranta.
Conservarea mediului: Productia si prelucrarea PVC-ului cauzeaza cu greu vreo stricaciune mediului. Desi sarea este prezenta in cantitati nelimitate pe planeta noastra, petrolul, pe de o parte, este o materie prima comparativ rara. Oricum, productia de PVC-ului cere numai 43% petrol in timp ce majoritatea altor materiale plastice sunt derivate 100% din produse petroliere. In plus, materialele plastice reprezinta numai 4% din consumul de petrol.
O balanta ecologic favorabila: Cercetarea stiintifica realizata pe plan international a aratat ca profilele PVC sunt din punct de vedere ecologic o alegere responsabila pentru fabricarea ferestrelor si usilor. Intr-adevar, durata de viata a ferestrelor si usilor din PVC este de doua ori mai lunga decat a unei ferestre de aluminiu si de trei ori mai lunga decat a ferestrei din lemn. Costurile energiei pentru fabricarea unei ferestre din aluminiu sunt aproape de trei ori mai mari decat a unei ferestre din PVC. Pentru o fereastra din lemn, costurile energiei sunt cu 5% mai mari decat pentru o fereatra din PVC. Nu numai ca PVC-ul reduce costurile energiei dar, in plus, poate fi reciclat 100%. Balanta ecologica este suma elementelor pozitive si negative pentru mediu. Acesta balanta este considerata a fi favorabila sau nefavorabila pe baza consumului de energie si evitarea poluarii. Deci, lemnul pentru a fi folosit pentru ferestre trebuie sa fie doborat, transportat, taiat, cioplit si incleiat si apoi, odata ajustat, trebuie sa fie tratat si vopsit cu regularitate ca sa opreasca putrezirea si sa-i mentina aparenta estetica. Toate aceste operatii cer energie sau afecteaza mediul intr-un fel sau altul. Combinatia tuturor acestor factori confirma ca PVC-ul are o balanta ecologica favorabila. Firmele producatoare de profile recupereaza regulat surplusul de la diferitele unitati de extruziune si resturi de taiere de la fabricantii de ferestre. Acest material imens este reciclat pentru a produce profile care vor fi apoi imprimate sau infoliate cu un strat acrilic Data fiind rezistenta lor excelenta la clima, ele sunt perfect corespunzatoare sa fie folosite si ca mobilier in orase sau parcuri

Ce trebuie sa stie beneficiarul?

- pentru a obtine o fereastra buna ai nevoie atat de materiale bune, dar si de producatori buni
- materialul din profilele noastre se sudeaza la 255...260gradeC, profilele concurentei se sudeaza la max. 245gradeC – care sunt mai bune?
- materialul garniturilor de etansare este foarte important pentru performantele tamplariei
– garnitura este cu atat mai buna cu cat forta de comprimare necesara pentru o etansare corecta este mai mica
- geamul izolator este de mai multe feluri, cu calitati mult diferite (mai multe informatii puteti culege din sectiunea de produse: sticle)
- feroneria este un material foarte important pentru calitatea finala a tamplariei: este cu atat mai buna cu cat permite reglajul pe mai multe directii (maxim 3)
- un producator bun va oferi intotdeauna produse de calitate: a) intre doua suruburi de armare nu trebuie sa fie mai mult de 30 cm; b) colturile cercevelelor sunt frumos finisate – nu prezinta asperitati sau „infloriri”; c) baghetele pentru fixarea geamurilor nu au spatii intre ele; d) gaurile de drenaj si, eventual, cele de decompresie nu sunt realizate manual, prin gaurire cu burghiul si nu sunt astupate cu span, sunt pozitionate catre colturile fiecarei deschideri
- o tamplarie PVC poate fi bine executata dar prost montata: a) trebuie asezata la mijlocul grosimii zidariei cand nu exista izolatie termica speciala (vata minerala, polistiren expandat, etc.) sau in planul izolatiei termice cand aceasta exista; b) nu se fixeaza doar in spuma; c) intre doua elemente de fixare in zid nu trebuie sa fie mai mult de 80 cm; d) cu cat este mai gros stratul de spuma cu atat mai prost este montajul

Condensul

Condensul este rezultatul transformarii apei din faza de vapori in faza lichida.Atmosfera contine o anumita cantitate de apa sub forma de vapori, variabila in functie de conditiile de presiune si temperatura. Temperatura la care cantitatea de apa sub forma de vapori din atmosfera este maxima, se numeste punct de roua (caracteristica valabila pentru o anume presiune atmosferica). Atmosfera respectiva se numeste saturata cu vapori de apa. Raportul intre cantitatea de apa sub forma de vapori existenta in atmosfera la un moment dat si cantitatea maxima de apa sub forma de vapori ce poate exista in atmosfera in aceleasi conditii de presiune si temperatura se numeste umiditate relativa.
Un volum de aer nesaturat cu vapori de apa (cu umiditate relativa mai mica de 100%), poate deveni saturat cu vapori de apa fie prin scaderea temperaturii fie prin scaderea presiunii, fie prin variatia ambilor parametri. In momentul saturarii, orice scadere in continuare a temperaturii si / sau a presiunii va produce aparitia apei in faza lichida, sub forma condensului, realizandu-se astfel scaderea cantitatii de vapori de apa din respectivul volum de aer - adica mentinerea atmosferei in stare nesaturata.
Atmosfera din interiorul apartamentelor tinde sa fie relativ izolata de cea din exterior in ceea ce priveste schimbul de umiditate si temperatura (nu si in ceea ce priveste presiunea). In schimb, aportul de apa in atmosfera apartamentului este relativ continuu (gatitul la bucatarie, gazul ars la aragaz produce vapori de apa, plantele produc vapori de apa, omul elimina prin respiratie aproximativ 40 g apa/ora, s.a.), aceasta conducand la cresterea continua a umiditatii relative in absenta unei aerisiri adecvate. Variatia presiunii atmosferice este putin importanta pentru aparitia condensului in apartamente (are importanta doar in cazuri limita, si numai insotita de variatia temperaturii). Condensul apare in apartamente fie pe geamuri fie pe peretii exteriori (adica pe suprafetele cele mai reci din interiorul unei incaperi). De ce? In lipsa unor curenti de aer care sa uniformizeze temperatura in intreaga camera, in imediata vecinatate a geamurilor si / sau zidurilor se creaza un microclimat cu temperatura mai scazuta decat in restul incaperii, in zona respectiva atmosfera devenind saturata cu vapori de apa.
Chiar si unitatile de geam termopan fac condens, deoarece - in cazul cel mai uzual, al utilizarii sticlei “float” – proprietatile sale de izolator termic nu sunt suficient de bune: este bine de stiut ca temperatura foii interioare a geamului termopan coboara frecvent sub 18OC (pana la 10 – 11OC) in conditiile temperaturilor exterioare ale Romaniei in perioada iernii. Se poate verifica pe diagrama atasata care este temperatura de aparitie a condensului in conditiile unei anumite temperaturi a atmosferei din apartament si umiditati relative (se pleaca de pe axa orizontala a temperaturii, din punctual care indica temperatura din camera; se ridica verticala pana la intersectia cu curba aferenta umiditatii relative masurata in camera; de aici, se merge orizontal, pana la intersectia cu curba aferenta umiditatii relative de 100 %; de aici, se coboara verticala catre axa temperaturii, punctul de intersectie cu aceasta reprezentand temperatura la care apare condensul – adica punctul de roua).